Starea de bine, bunăstarea sau wellness – este un construct dezvoltat de psihologi, ce poate fi măsurat prin scale de evaluare și care este compus din aspecte subiective și obiective cum sunt: starea de sănătate, modul în care o persoană își evaluează viața, experiențele emoționale de plăcere versus durere și ponderea acestora, evaluări cognitive despre ceea ce o persoană consideră a fi o viață bună, echilibrul natural între experiențele afective pozitive și negative.
Pentru o evaluare rapidă a stării tale de bine, citește următoarele întrebări:
- Ai deseori impresia că ți se va întâmpla ceva rău?
- Îți este greu să te concentrezi?
- Ți se întâmplă să eviți cunoscuții pe care îi vezi de la distanță, să nu ai chef să te reîntâlnești cu cunoștințe vechi?
- Ești atât de sensibil în legătură cu unele lucruri, încât eviți să vorbești despre ele?
- Ai impresia că nimic din ceea ce se întâmplă nu te mai impresionează?
- Ți se întâmplă să-ți fie teamă de oameni sau de situații chiar dacă știi că nu îți pot face niciun rău?
- Crezi că nu există neapărat o legătură între munca unui om și rezultatele sale?
- Când ești fericit și te simți în formă, cineva plictisit te poate indispune rapid?
- Te enervează unele obiceiuri ale celor apropiați?
- Uneori ți se pare că nimeni nu te înțelege?
- Visezi des lucruri pe care nu le poți comunica nimănui?
- Ai motive să fii invidios pe unii membri ai familiei sau prieteni apropiați?
- Simți că, în general, viața a fost nedreaptă cu tine?
- Ai unul sau mai multe obiceiuri proaste pe care nu merită să încerci să le schimbi?
- Nu primești din partea celorlalți simpatia pe care o meriți?
Dacă răspunsul tău este „da” la majoritatea întrebărilor de mai sus, starea ta de bine nu este una foarte bună.
De asemenea, este posibil să se adauge câteva simptome fizice cum sunt: valuri de căldură fără un motiv anume, tulburări frecvente ale funcției digestive (arsuri, grețuri, vărsături, disconfort la nivelul stomacului), dureri de cap fără un motiv anume, gura uscată, senzația de durere a pielii sau senzația de piele sensibilă, nod în gât.
Toate aceste semne indică un nivel scăzut al bunăstării personale, al stării de bine sau wellbeing, cum este numită de psihologi, caracteristică a personalității ce stă la baza calității vieții și influențează nivelul de sănătate fizică și psihică.
Pentru a ne îmbunătăți starea de bine, este necesar să devenim conștienți de importanța acestui parametru, de modul în care se structurează în personalitate și de modalitățile prin care îl putem influența.
Organizația Mondială a Sănătății definește conceptul de wellbeing ca fiind starea în care o persoană își folosește la maxim potențialul, are capacitatea de a face față evenimentelor stresante obișnuite din viață, are capacitatea de a munci, este productiv și simte rezultatele muncii sale, este capabil să își aducă propria contribuție la mediu.
După cum se poate vedea, sunt mulți factori subiectivi care definesc starea de bine. Ea include răspunsuri individuale comportamentale, emoționale și cognitive și trebuie văzută în context sociocultural. Este influențată de factori interni – predispoziții spre stări personale de fericire sau nefericire, experiențe subiective pozitive, dar și de factori externi – muncă, familie, societate, etc.
Se formează, în ani, un nivel de referință al stării de bine, un nivel de echilibru la care persoana tinde să revină după ce evenimentele deosebite pe care le trăiește trec, indiferent dacă aceste evenimente au fost fericite sau nefericite. Acest nivel de referință face parte din personalitatea individului și este influențat și de alte trăsături de personalitate:
- Tendințe emoționale – sabilitatea emoțională, emoții pozitive, tensiune și anxietate
- Capacitatea de a forma și menține relații armonioase cu cei din jur
- Încrederea – văzută ca opusul cinismului – capacitatea de a atribui trăsături pozitive celorlalți
- Modul personal de evaluare a evenimentelor – optimist, în control, menținând conștiința de sine în timpul evenimentelor deosebite, făcând eforturi de a face față sau pesimist, pierzând sentimentul de sine și de ceilalți, marcat de sentimentul neputinței.
Studiile arată că veniturile mari sunt corelate pozitiv cu fericirea doar în percepție, acest lucru nefiind adevărat în fapt – persoanele întrebate dacă cred că bogăția contribuie la starea de fericire răspund că da, dar persoanele care se consideră bogate nu au un nivel semnificativ mai ridicat al stării de bine.
Tot studiile arată că starea de bine a unei persoane este un bun predictor pentru starea sa de sănătate și pentru longevitatea persoanei. Meditația, relaxarea conștientă, exercițiile de mindfulness cresc încrederea în sine și scad anxietatea, crescând, astfel, nivelul stării de bine. Cultivarea resurselor personale – simțul umorului, relațiile sociale, pasiunile, animalele de companie, preocupările zilnice plăcute – au, de asemenea, efecte pozitive asupra stării de bine.
Devenind conștienți de această trăsătură a personalității noastre, putem conștientiza felul în care ne simțim, ce ne aduce fericirea sau, dimpotrivă, nefericirea și ne putem influența în mod conștient starea, înainte de căuta în exterior motivele fericirii sau nefericirii noastre sau a-i face pe cei din jur responsabili de starea noastră de bine.
Cristina Stroe